Daca distanta intre Salzbourg si Innsbruck nu e decit de vreo doua sute de kilometri, noua ne-a luat o zi sa o parcurgem si mai apoi inca o zi ca sa ne revenim! Ceea ce ar fi trebuit sa fie cea mai scurta si relaxanta dintre etapele road-tripului nostru s-a transformat intr-un marathon sub o caldura implacabila.
Ieri de dimineata ziua se anunta minunata! Dupa micul dejun somptuos si in intregime bio de la Wolf Dietrich si dupa o siesta de mai bine de o ora a puiului de om, ne-am incumetat la o mica plimbare prin Salzbourg! Visam la o cafea vieneza bauta pe o terasa umbrita si la citeva globuri de sticla pentru primul brad de Craciun, pe care Gabriel il va jumuli peste citeva luni. Si desi plimbarea incepuse bine, s-a transformat destul de repede in supliciu! Valul de caldura cu care avusesem de-a face si la Parndorf ne urmarise pina in Alpi, atmosfera pe strazi era caniculara, puhoaiele de turisti japonezi blocau stradutele inguste, puiul de om transpira si se agita in Manduca, chelnerii plictisiti de pe terase cascau ochii mari si apoi clatinau din cap cind ii intrebam de scaune de bebelus. Cu chiu cu vai, am reusit sa ii dam sa manince lui Gabriel, am insfacat citeva globuri de la Christmas in Salzbourg si doua sandvisuri si ne-am urcat repede in masina! Repede si nu prea pentru ca puiul de om a vrut sa suga inainte sa iesim din parkingul subteran in care ne garasem peste noapte, iar cele zece minute au fost prea lungi, ticketul de parking refuzat de borna de la iesire, iar A. obligat sa faca marche-arrière si sa mai plateasca la casa doi euro si douazeci de centi suptul copilului!
Trei ore mai tirziu, dupa o autostrada incinsa si citiva kilometri de blocaje, intram in sfirsit in Innsbruck, orasul olimpic pe care il visasem ca pe Sinaia sau Chamonix, verde, pitoresc, pierdut intre munti! Sub caldura amiezii, urbea ne-a dezamagit! Orasul era prea intins, prea industrial, prea betonat, prea cald! Ce ne facem? Puiul de om era obosit si voia sa isi ia gustarea! Ne-am oprit la un hotel in centru si i-am intrebat cum sa facem sa ajungem la verdeata si racoare! Oamenii au fost amabili si ne-au indrumat rotile spre un satuc alpin ceva mai sus de Innsbruck! Aici am gasit o camera rezonabila, cu o vedere fabuloasa peste munti si oras, intr-un hotel traditional, din lemn batrin si cu muscate rosii la ferestre, linga o ferma de vaci (ca tot voiam ambianta autentica). Desi camera e micuta, iar mobilierul si decoratiunile n-au mai fost schimbate din anii 80, ceea ce ii da un aer de vechi si de hotel de pe litoral de dinainte de '89, parterul a fost renovat de curind, iar restaurantul propune un meniu simplu, dar echilibrat, savuros si foarte bine prezentat! Si daca n-as fi alaptat, nu mi-as fi cedat atit de usor iaurtul traditional (macar sa nu suport degeaba mirosurile de la ferma alaturata) parfumat cu afine si lichior!
Pe drum spre Innsbruck ne hotarisem sa ne dam o zi in plus pentru odihna, iar Aldrans a fost alegerea perfecta! Azi am avut nevoie sa recuperam toti trei! A. era obosit de caldura si sofat, puiul de om bulversat de atitea schimbari si nopti dormite mereu in alta parte, eu de noptile grele ale lui Gabriel si de impachetat/despachetat bagaje in fiecare dimineata si seara. Azi am lenevit in iarba, am cautat pistele de schi pe masivul din partea cealalta a vaii, am depanat amintiri si am facut planuri. Am cinat in camera, in fata ferestrei larg deschise spre munti, cu puiul de om dormind linistit linga noi!
Miine o luam de la capat si va trebui sa acceleram ritmul. Calatoria lunga si vremea prea calda il obosesc si streseaza prea mult pe Gabriel! De doua zile incoace se trezeste foarte des noaptea, ma vrea doar pe mine si vrea sa suga! Daca A. incearca sa il linisteasca, urla din adincul plaminilor "ma-ma-ma-ma" si asta pina il iau in brate. Angoasa lui ma angoaseaza si pe mine, dar fericirea de a-l auzi chemindu-ma, de a sti in sfirsit ca pe mine ma vrea, fara nici un dubiu, e fara margini!
Acum visez la o noapte linistita a puiului de om, care sa ne scuteasca miine dimineata la micul dejun de comentariile batrineilor din hotel despre ce somn "katastrofen" au avut din cauza noastra! Bine macar ca nu inteleg germana, ca poate or fi zis mai multe si mai urite! Oricum ar fi, o luam din loc si sper sa ajungem cit mai aproape de casa!
Ieri de dimineata ziua se anunta minunata! Dupa micul dejun somptuos si in intregime bio de la Wolf Dietrich si dupa o siesta de mai bine de o ora a puiului de om, ne-am incumetat la o mica plimbare prin Salzbourg! Visam la o cafea vieneza bauta pe o terasa umbrita si la citeva globuri de sticla pentru primul brad de Craciun, pe care Gabriel il va jumuli peste citeva luni. Si desi plimbarea incepuse bine, s-a transformat destul de repede in supliciu! Valul de caldura cu care avusesem de-a face si la Parndorf ne urmarise pina in Alpi, atmosfera pe strazi era caniculara, puhoaiele de turisti japonezi blocau stradutele inguste, puiul de om transpira si se agita in Manduca, chelnerii plictisiti de pe terase cascau ochii mari si apoi clatinau din cap cind ii intrebam de scaune de bebelus. Cu chiu cu vai, am reusit sa ii dam sa manince lui Gabriel, am insfacat citeva globuri de la Christmas in Salzbourg si doua sandvisuri si ne-am urcat repede in masina! Repede si nu prea pentru ca puiul de om a vrut sa suga inainte sa iesim din parkingul subteran in care ne garasem peste noapte, iar cele zece minute au fost prea lungi, ticketul de parking refuzat de borna de la iesire, iar A. obligat sa faca marche-arrière si sa mai plateasca la casa doi euro si douazeci de centi suptul copilului!
Trei ore mai tirziu, dupa o autostrada incinsa si citiva kilometri de blocaje, intram in sfirsit in Innsbruck, orasul olimpic pe care il visasem ca pe Sinaia sau Chamonix, verde, pitoresc, pierdut intre munti! Sub caldura amiezii, urbea ne-a dezamagit! Orasul era prea intins, prea industrial, prea betonat, prea cald! Ce ne facem? Puiul de om era obosit si voia sa isi ia gustarea! Ne-am oprit la un hotel in centru si i-am intrebat cum sa facem sa ajungem la verdeata si racoare! Oamenii au fost amabili si ne-au indrumat rotile spre un satuc alpin ceva mai sus de Innsbruck! Aici am gasit o camera rezonabila, cu o vedere fabuloasa peste munti si oras, intr-un hotel traditional, din lemn batrin si cu muscate rosii la ferestre, linga o ferma de vaci (ca tot voiam ambianta autentica). Desi camera e micuta, iar mobilierul si decoratiunile n-au mai fost schimbate din anii 80, ceea ce ii da un aer de vechi si de hotel de pe litoral de dinainte de '89, parterul a fost renovat de curind, iar restaurantul propune un meniu simplu, dar echilibrat, savuros si foarte bine prezentat! Si daca n-as fi alaptat, nu mi-as fi cedat atit de usor iaurtul traditional (macar sa nu suport degeaba mirosurile de la ferma alaturata) parfumat cu afine si lichior!
Pe drum spre Innsbruck ne hotarisem sa ne dam o zi in plus pentru odihna, iar Aldrans a fost alegerea perfecta! Azi am avut nevoie sa recuperam toti trei! A. era obosit de caldura si sofat, puiul de om bulversat de atitea schimbari si nopti dormite mereu in alta parte, eu de noptile grele ale lui Gabriel si de impachetat/despachetat bagaje in fiecare dimineata si seara. Azi am lenevit in iarba, am cautat pistele de schi pe masivul din partea cealalta a vaii, am depanat amintiri si am facut planuri. Am cinat in camera, in fata ferestrei larg deschise spre munti, cu puiul de om dormind linistit linga noi!
Miine o luam de la capat si va trebui sa acceleram ritmul. Calatoria lunga si vremea prea calda il obosesc si streseaza prea mult pe Gabriel! De doua zile incoace se trezeste foarte des noaptea, ma vrea doar pe mine si vrea sa suga! Daca A. incearca sa il linisteasca, urla din adincul plaminilor "ma-ma-ma-ma" si asta pina il iau in brate. Angoasa lui ma angoaseaza si pe mine, dar fericirea de a-l auzi chemindu-ma, de a sti in sfirsit ca pe mine ma vrea, fara nici un dubiu, e fara margini!
Acum visez la o noapte linistita a puiului de om, care sa ne scuteasca miine dimineata la micul dejun de comentariile batrineilor din hotel despre ce somn "katastrofen" au avut din cauza noastra! Bine macar ca nu inteleg germana, ca poate or fi zis mai multe si mai urite! Oricum ar fi, o luam din loc si sper sa ajungem cit mai aproape de casa!
Messages
0 commentaires:
Enregistrer un commentaire